Poate Estera ‒ album de familie cu aroma de dulceață

Poate Estera ‒ album de familie cu aroma de dulceață

O carte bună poate lua diferite forme. De cele mai multe ori se pliază pe mintea și inima autorului, aflate în afara limitelor și constrângerilor clasice de compunere. Așa că, în astfel de cărți, se găsește mai mult suflet, mai multă circulație liberă a gândului. Ideile zboară mai ușor și se lipesc mai puternic de cititorii care caută să afle ce a ascuns autorul în spatele literelor.

Poate Estera, de Katja Petrowskaja, este o astfel de carte. Este născută din dorința de a scormoni într-un trecut al oamenilor care, strânși laolaltă, compun un arbore genealogic. Și la fel ca ramurile unui copac, fiecare umbrește câte puțin pământul pe care calcă autoarea în prezent. Fiecare om, fiecare poveste indică o trăsătură, o urmă lăsată în lume și-n suflet.

E fascinant de urmărit cum arborele se înalță și crește deasupra Europei, pornind din Ucraina, dintr-un apartament aflat în orașul Kiev, învăluit de atâtea amintiri, și se întinde prin Polonia și până în Germania, țara în care trăiește autoarea. Un amalgam, o colecție de fapte, de limbi, de acțiuni conduc tot mai departe această anchetă a sufletului și fiecare detaliu umple o căsuță în puzzle-ul trecutului. Fie că este vorba de învățători care și-au sacrificat ore, vise și lacrimi pentru binele copiilor, specialiști în logopedie sau chiar un presupus asasin, toți acești oameni ‒ familia ei ‒ îi vorbesc și ne vorbesc și nouă despre ce înseamnă apartenența.

Deși poate părea că nu există o legătură între toate aceste fragmente, în cele din urmă se înțelege că, pentru cineva, toate au un sens și se leagă într-un mănunchi bine strâns, convingând că tot ce a fost, ce s-a mai păstrat, merită povestit, merită notat și arătat celor ce vor veni. Este o poveste despre trecut, moștenire și speranță. Începând în zilele unei Varșovii și Europe antebelice îmbătate de un spirit al binelui și întunecându-se odată cu două războaie mondiale și o cortină de fier, povestea este despre oameni care au știut cine sunt și ce pot oferi lumii. Este vorba de sacrificiu și de speranța într-o lume care poate fi mai bună, cel puțin în micul univers ce li s-a dat să îl locuiască.

Prin cuvintele Katjiei, vedem dorința de înțelegere și de reunire cu figuri pe care le-a păstrat în sumare amintiri sau care au răsărit pentru prima dată datorită acestei cercetări. Felul ei de a scrie este echilibrat, fără multe artificii de limbă, deși acelea care apar reușesc să pună punctul pe i și să trezească o reacție în mintea cititorului. Având în vedere încărcata moștenire culturală pe care o poartă, subtilele ei comentarii au o mare greutate, trecând cu ușurință de la originea sa evreiască, prin copilăria petrecută în Uniunea Sovietică și la viața actuală în Germania. Toate se împletesc pentru a oferi imaginea unei adânci culturi ce depășește limitele timpului și care caută să aprecieze frumusețea vieții.

Este o recomandare pentru cei care doresc să găsească o carte scrisă bine și într-un limbaj simplu. O carte diversă ce oferă personaje variate și care ies din pagină, având în vedere timpurile când parcurgeau bulevardele acestei lumi. Cei care caută o descriere a unui trecut apropiat atât ca timp, cât și ca spațiu, vor găsi ce doresc pe aceste pagini. Stilul este unul ce te cucerește și te convinge să citești până la capăt. Și după aceea, să iei un carnet și să începi reconstituirea propriului arbore genealogic. Nu știi niciodată încotro te va purta această călătorie.

Articol scris de: Cezar Iuliu Sturza

Add Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *