Compromis și conștiință. Roman J. Israel, Esq.

Dan Gilroy este scenarist, iar ca regizor a stat la cârma a numai două filme. Mă refer la Nightcrawler (2014) și Roman J. Israel, Esq. (2017), cel de-al doilea fiind filmul despre care va fi vorba în rândurile următoare.

Roman J. Israel este un avocat care și-a petrecut 30 de ani din viață în umbră, ocupându-se de partea de documentare a unei firme de avocatură, punând cap la cap dosare și interpretând legi, în timp ce partenerul său reprezenta clienții la tribunal. Asta din cauză că Roman nu este tocmai un bun comunicator, iar deficiențele sale la nivelul relațiilor interumane îl fac să intre frecvent în situații dificile. Când însă partenerul său suferă un atac cerebral și nu își mai poate îndeplini îndatoririle, firma de avocatură e pe punctul de a fi închisă și Roman se vede în situația de a rămâne fără un loc de muncă și fără bani.

Interpretat de Denzel Washington, Roman Israel este un afroamerican cu părul vâlvoi, cu un mers ușor caraghios și o mulțime de ticuri și grimase, împiedicat, brutal de sincer în unele cazuri, încăpățânat, însingurat, incapabil să facă față unei societăți mult schimbate față de anii tinereții lui. Filmul este un studiu de personaj. Roman/Denzel este permanent pe ecran. Pe el îl urmărim de la început până la sfârșit. Îl vedem la muncă, îl urmărim în intimitatea apartamentului său ticsit de discuri de vinil, îl însoțim pe stradă și oriunde merge. Respirăm o dată cu el și tocmai de aceea începem să simțim ce simte el, angoasa, teama de a nu ajunge pe drumuri, slăbiciunea în fața tentației, chiar și lipsa de cumpătare cu care înfulecă trei gogoși una după alta.  

Lucrul care mi-a plăcut cel mai mult la filmul lui Gilroy, deși unii nu vor fi cu siguranță de acord, considerându-l prea moralizator, este lecția pe care scenaristul-regizor ne-o oferă tuturor. Roman a lucrat toată viața pentru o firmă de avocatură neînsemnată, care i-a apărat în instanță pe cei săraci și defavorizați. Salariul lui a fost unul mizerabil, dar Roman și-a asumat statutul și consecințele ce au decurs din el, iar asta datorită unor convingeri puternice și principii ferme la care a subscris de-a lungul vieții. Situația creată prin dispariția colegului său îl aduce însă în pragul disperării, iar Roman se trezește făcând un gest necugetat, ilegal și imoral. Gestul îi aduce beneficii materiale consistente, însă conștiința lui Roman începe să fie chinuită, cu atât mai mult cu cât cei din jurul lui, cunoscându-i reputația, îl privesc ca pe un model de urmat. Aici, spectatorul se poate regăsi rapid în pantofii personajului de pe ecran, deoarece astfel de situații se repetă în forme variate în viața reală, adeseori.

Sunt multe detalii în film care ar putea fi considerate ireale și idealiste – dosarul la care Roman lucrează de ani de zile pentru a propune și obține o schimbare a legislației, rapiditatea cu care superficialul său șef George Pierce (Colin Farrell) își descoperă latura umană și chiar și sfârșitul filmului în sine –, însă publicul are nevoie și de astfel de povești, în care binele și răul să fie observate cu ușurință, iar morala să fie așezată la vedere. Mulți dintre cei care au vizionat filmul s-au simțit cu siguranță în situație, în pielea personajului Roman, deoarece compromisul a fost ridicat în viața reală la rang de artă și face parte din existența noastră ca indivizi. Uneori, oameni care și-au construit o viață întreagă brandul personal, ajung să dea cu piciorul la tot ce-au realizat, amăgiți de iluzii efemere, obosiți poate de efortul și de încrâncenarea anilor, fără să realizeze că ei ajunseseră în ochii altora modele de urmat, titani așezați pe soclu. Tocmai asta explorează Gilroy în Roman J. Israel, Esq., tema convingerilor pierdute, a rătăcirii de la drumul drept, a impactului pe care îl au faptele și acțiunile noastre asupra celor din jur.

Denzel Washington are o filmografie bogată și, la fel ca în cazul altor actori, se întâmplă că unele dintre rolurile bune ale carierei le-a făcut în special în prima jumătate a acesteia, ultimii ani aducându-i mai degrabă roluri care i-or fi umplut buzunarele, fără a reprezenta însă o provocare pentru talentul său. Rolul din Roman J. Israel, Esq. nu este cel mai important al său, însă, alături de cel din Fences (2016), reprezintă o binevenită întoarcere la lucruri mai de substanță. La 64 de ani, nu mai ești credibil în roluri de superagenți. Dar poți fi un avocat în vârstă, pendulând între compromis și vocea conștiinței.