Politica la mintea cocoșului. Ferma animalelor

Unele titluri intră în mentalul colectiv, ajungând să fie cunoscute fără a fi măcar citite. Un autor care a reușit performanța de a scrie două astfel de cărți a fost britanicul George Orwell.

Orwell a inventat expresii ca „Fratele cel Mare” și lozinci care au intrat în limbajul comun la nivel mondial. Pe lângă 1984, romanul distopic în care a folosit expresii și termeni deveniți atât de populari, George Orwell este recunoscut pentru o altă operă literară, de asemenea foarte importantă, și anume Ferma animalelor.

Deși titlul cărții pare banal, iar ideea ei, copilărească, Orwell a reușit își prezinte ideile cu ușurință și, totodată, cu forță de impact.

Povestea este simplă, ca într-o parabolă. La o fermă ca oricare alta din Anglia are loc o neobișnuită răsturnare de situație. Sătule de oprimarea la care erau supuse de proprietarul prea ocupat de propriul confort, animalele se revoltă împotriva lui, alungându-l de pe domeniu. În urma fermierului rămân o mulțime de ovine, porcine, cabaline și alte orătănii care pun temeliile unei societăți creionate după visul unui porc revoluționar.

Ca în societățile umane, apare un vid de putere care este umplut rapid de alți reprezentanți ai rasei porcești, aceștia punând bazele a ceea ce va fi cunoscut ca Ferma animalelor, un loc care va trezi mirarea celor din jurul fermei, făcându-i să se teamă de consecințele unei presupuse anomalii.

Primul lucru care trebuie amintit când vorbim despre această carte este contextul scrierii ei. Apărută în anul 1945 (cartea a fost scrisă între noiembrie 1943 și februarie 1944), Ferma animalelor este o alegorie clară și o satiră la adresa regimului sovietic condus de Iosif Visarionovici Stalin. Cei familiarizați măcar în parte cu istoria Rusiei din perioada respectivă vor remarca ușor paralelele dintre Lenin și porcul Senior, cu al său vis utopic, sau între înăsprirea condițiilor de viață dintr-o Rusie sovietică autarhică și o fermă a animalelor ce trebuie să apară ca fiind capabilă să treacă peste greutăți, deși situația e cu totul alta.

Aceste asemănări flagrante nu transformă cartea într-un produs al paranoiei născute față de noul dușman de la Răsărit, iar asta deoarece etapa prin care a trecut Uniunea Sovietică și care este dată în vileag prin textul lui Orwell îi este rezervată aproape oricărui regim politic. Orwell a reușit să scrie o extraordinară poveste cu animale în care dezvăluie câte ceva despre natura umană, un lucru cu adevărat impresionant având în vedere că pentru această revelație ne invită în hambar, printre oi, cai și porci.

Stilul lui Orwell este captivant. Cartea are zece capitole, acțiunea curge cu rapiditate, iar sfârșitul, deși previzibil, șochează. Personajelor nu le este alocat spațiu suficient pentru a fi bine conturate, iar asta deoarece, până la urmă, nu este vorba despre ele. Ele sunt doar niște reprezentări ale unor tipare umane, și totuși, chiar și așa, abia schițată, imaginea lor rămâne în mintea cititorului: porcul Napoleon – ambițios și fără scrupule; calul Boxer – simpatic, dar nătâng; măgarul Benjamin – cinic, un fel de Casandră a întregii povești, capabil să prevadă reîntoarcerea inevitabilă la vechile năravuri.

Ferma animalelor este o carte excepțională, o carte care merită citită de oricine, și mai ales de către persoanele care au impresia că viața lor nu are tangență cu spațiul politic, că sunt în afara sferei de influență a lumii politice. În cele din urmă, sfera aceasta ne afectează, ne marchează și ne influențează pe fiecare. Cei care se află la conducere sunt mereu tentați de puterea absolută, iar un ideal poate fi folosit cu ușurință pentru a-i aduce beneficii celui care se află în poziție de conducere.

Microromanul lui George Orwell este o poveste despre corupția puterii, despre propagandă, despre felul în care o societate manipulată se schimbă, se înnegrește și devine o umbră palidă a ceea ce ar fi putut fi cu adevărat. Mai mult decât atât, Ferma animalelor este o poveste despre idealuri pervertite. Multe idei care au apărut ca germeni ai eliberării au sfârșit prin a deveni generatoare de cătușe, uneori mai apăsătoare decât acelea pe care le zdrobiseră inițial.

Găsesc în cartea lui Orwell un îndemn la vigilență din partea oamenilor. Morala cărții poate fi rezumată printr-una dintre lozincile după care era condusă Ferma, citatul putând fi asociat cu ușurință societății în care trăim:

Toate animalele sunt egale, dar unele sunt mai egale decât altele.